Analiza sistemului alimentar din România evidențiază un nivel scăzut de implementare a metodelor de producție durabile ce folosesc tehnologii de ultimă generație

Industria alimentară din România rulează un capital de circa 10 miliarde de euro anual, cu o contribuție de 8% din PIB și oferă aproximativ 200,000 de locuri de muncă, potrivit ROMALIMENTA.
Cele mai importante sub-sectoare sunt: procesarea cărnii – 1.3 miliarde euro, panificație – 1.1 miliarde euro, băuturi non-alcoolice 1 miliard euro. De asemenea, o contribuție importantă o reprezintă sectorul pentru producția cărnii – 840 milioane euro și sectorul pentru produse lactate – 800 milioane euro. Numărul de agenți economici care lucrează în industria alimentară depășește ușor 10.000 de unități.

Puncte tari ale sistemului alimentar din România:

• Poziția georgrafică
• Capacitatea managerială
• Personal calificat
• Calitatea produselor și proceselor
• Schimbul de experiență în cercetare și dezvoltare tehnologică
• Cooperarea dintre sectorul public și cel privat
• Diversificarea produselor

Puncte slabe ale sistemului alimentar din România:

• Nu există o orientare clară la nivel internațional
• Capacitate financiară scazută
• Intelegerea slabă dintre cercetători și industrie complică proiectele comune
• Lipsa colaborărilor formale dintre actorii de pe lantul alimentar
• Rețea slabă de actori publici

Cele mai importante provocari ale sistemului alimentar din România:

• Fragmentarea terenurilor/fermelor
• Programe de instruire insuficiente pentru resursa umană care operează în sectorul
agroalimentar
• Migrarea populației de la sate și îmbătrânirea acesteia